happy days are here again.

Nu era sigura ce ora era in acel moment, nu tinea cont de timp, decat atunci cand venea vorba sa se intalneasca cu cineva urgent, in rest, se uita la ceas doar de doua ori pe zi, cand se trezea si cand voia sa se culce. Nu prea-i pasa cat este ceasul, oricum, timpul parea ca incetinise in viata ei, totul era asa de monoton fara parintii sai apropae si parca aici toata lumea era moracanoasa, inca nu cunostea pe nimeni, dar isi imagina acel gen de persoane cu fata trista, de parca le-ar fi cazut cerul in cap sau cine stie ce, persoane care se iau de tine din orice. Se enerveaza repede si nu inteleg glumele.
Ofta, mereu era vesela, si desi se saturase de asta, cei din jurul sau nu se obisnuiau s-o vada trista, deci , trebuia sa continue sa fie very very happy!
Se asezase pe acoperis, proptindu-se usor in maini, cu un picior peste celalat si cu privirea spre cer. Era o seara frumoasa si fara luna plina, nu considera ca daca nu e luna plina e urat, cerul avea un albastru intens ce iti putea fura ochii oricand, iar petele de lumina numite stele straluceau mai mult ca oricand. Avea castile in urechi, iar muzica linistita ii gadila urechile, deobicei asculta ceva zgomtoos, dar in acea seara isi dorea doar sa stea linistita, nu stia de ce.
- I remember tears streaming down your face When I said, I'll never let you go When all those shadows almost killed your light I remember you said, Don't leave me here alone But all that's dead and gone and passed tonight. nici nu isi daduse seama ca incepuse deja sa cante, ii placea melodia aceea, era un cover, si totusi vocea acea linistita o facea destul de fericita.